Privesc tăcut apusul
Apusul unui vis
Și-n lacrimi amare
Sufletul mi-l văd stins.
Era un vis frumos
În care am crezut
Dar a venit viața..
Din suflet mi l-a rupt.
Ce-aș putea să fac
În lupta cu destinul?
Durerea-i zămislită..
Iar eu.. sunt ostenită.
Aveam un vis. Și era visul meu..
Însă ascuns în suflet, mi-e mort și doare rău.
Se nasc vise o mie.. și tot o mie mor..
Mi-a mai apus un vis.. și-o lacrimă s-a stins.
Se vor ivi iar zorii, dar visul meu s-a stins
Viața e nedreaptă, azi iară mă-nvins.
Durerea e prea mare, cuvinte n-am a spune
În ochii când îți privești.. iubirea cum apune..
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și dezamăgirea provocate de pierderea unui vis drag. Vorbitorul se simte neputincios în fața destinului și copleșit de suferință, observând cum iubirea și speranța se sting.