Hai să-nchinăm zăbava
Vremurilor de demult
Cu pumnale și tumult,
Joc de cărți și de arșice,
Întâmplări din Costa Brava.
Înainte zi-i, voinice.
Să vă spun ce s-a-ntâmplat
Nu mai mult decât aseară.
Mocofanii o să sară
Că ei știu, dar eu îndat’
Mă aștern pe colindat,
Nimeni nu mă dă afară.
Domnii mei, astă poveste
Despre frații Iberra este,
Oameni iuți la-ncăierare,
Curajoși nevoie mare.
Azi țărâna-i învelește.
Pe bărbați ori lăcomia,
Ori trufia-i prăpădește.
Dar pe unii îi smintește
Cutezanța, bat-o vina,
Când își caută pricina
De gâlceavă, mișelește.
Fratele cel mic mai multe
Omucideri săvârșise.
Nen’ su seama că-și dădea
Că cel mic îl întrecea
Făr’ să știe că „greșise”
Capăt vieții îi punea.
Fără grabă, nici zăbavă,
El pe șine-l întindea,
Trenul peste el trecea,
Capul că i-l reteza.
Era pofta ce-o poftea.
Ce v-am spus e-adevărat.
Chiar așa s-a întâmplat.
Frații când s-au învrăjbit
Crud omor s-a săvârșit.
Sensul versurilor
Piesa relatează povestea tragică a doi frați, Iberra, care, din cauza lăcomiei și a trufiei, ajung să se învrăjbească. Fratele mai mic comite omucideri, iar în final, îl ucide pe fratele mai mare, fiind condus de pofta de putere.
