Țările sunt mari și gândurile bărbaților mici.
În grădină cresc fructe și eu îmi închipui
sânii femeii care vara trecută era un copil.
Și mi s-a pus un nod în gât zărind-o în depărtare,
dar n-am văzut fructele grădinii înainte de trecerea ei.
Atunci mi-am întors privirea ca să le văd mai bine și n-am văzut nimic
decât sânii femeii, albi în briza dimineții.
Sensul versurilor
Piesa explorează tema inocenței pierdute și a maturizării, folosind imagini poetice ale naturii și ale corpului feminin. Naratorul reflectă asupra unei fete care s-a transformat într-o femeie, regretând poate pierderea unei stări anterioare, pure. Grădina și fructele simbolizează abundența vieții, dar și efemeritatea ei.