Iubită scumpă! Iată o cutie
Cu dulciuri, fel de fel, tot ce-i mai bun.
Sunt fructe pregătite de Crăciun
În dar copiilor cuminți să fie.
Apoi, cu spuma poeziei, ție
O vorbă înflorită-ar fi să-ți spun,
Dar nu! De ce în van deșertăciuni,
Orbire și-adulări de poezie?
De altceva ce inima-mi presimte
Și-n suflet ți-ar pătrunde-n depărtare,
Ar fi s-adie, pentru tine doar.
Cu fluturări de-aducere aminte,
Cum stelele-ar licări odihnitoare;
O, nu-mi disprețui măruntul dar.
Sensul versurilor
Piesa descrie un dar simplu de Crăciun oferit cu dragoste. Vorbitorul își exprimă sentimentele profunde, preferând un gest sincer în locul unor declarații poetice grandioase. Accentul cade pe valoarea emoțională a darului și pe amintirile pe care le evocă.