Ce spaimă, ceas de ceas m-alungă? –
Viața-i scurtă, ziua-i lungă.
Alt loc vrea inima, tot altul
Nu știu de vrea mereu înaltul;
Departe însă ar pleca,
S-ar rupe chiar din sinea sa.
La pieptul drag de cade-n zbor,
Găsește-un cer odihnitor,
Vârtejul-viață-o zmulge-n larg
Și-un singur loc i-e pururi drag;
Orice-a pierdut, orice-a râvnit,
Tot înșelată-i la sfârșit.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o stare de neliniște și căutare continuă, sugerând că inima tânjește mereu după altceva, posibil un loc sau o stare ideală. În ciuda acestei căutări, există un sentiment de deziluzie și de înșelare la final, sugerând că fericirea este greu de găsit sau de menținut.
