Jianu – Jianu – Urbanist Sessions

Strofa 1:
Mă simt c-amețit, trebuie să-mi revin
Când am venit, două dame îmi țipau în timpane, Doamne, îți zic
Ține-mă tare că-s multe tarfe ce vor să mă vadă pe jos
Dar eu nu-s singur am o brigadă ce întoarce o stradă pe dos
Sunt în gardă, boss
În caz că nu știai, pentru olteni, un card de proști e ca un sac de box
Urbanist, am un rap de scos
Dar mi-am f**ut stomacul și am un card de nervi fiindcă acum tre’ să m****c pe toți
Pe care am boală, la orice becisnici, ce da cu ciocu’ p’afară
Cobor cu ciobul la scară, știi corbul nu sta la vrăjeală
Ce harneală, vezi că nu poți să o duci cu noi
Mai degrabă, duci gunoi,
Că ai tăi sunt plini de muci și vânătăi
Și se fac mici ca-n mușuroi
Împărțim fuga la câte doi
În m********r lor de ghertoi
Am boală pe falși și-i simt, privirile lor îi dau de gol
Lasă-mă să-ți zic, de ce trag de timp, da’
Și tu ești fals și-ți strig:
Prietenia e ca o flacără, iartă-mă, dar acum simt că se face frig
Doamne, lasă-mi glas să strig și da-mi basi să-i sting
Nu vrea casă, jeep, da-mi sănătate și încă un pas în timp
La câte am tras îți zic, nu prea mai mă mișcă nimic
În schimb tre’ să fiu mai atent la ceea ce îți las pe chip
Alex este în trip
Un fenomen din noua generație de puști ce bate texte-n zid
E veștejit de la câte chimicale a băgat dimineața
Privește-n vid, peste zid
Râzi. vezi că-s hoț de mic
Deci vezi ce scoți pe gură sau din buzunar că o să te ard, ce pot să-ți zic
Sunt un introvertit
Crescut printre olteni nenorociți ce folosesc mult argou pe beat
Un introvertit
Crescut printre olteni nenorociți ce folosesc mult argou pe beat.

Strofa 2:
Îmi simt ochii grei
Îmi e rău și vomit, vai de morții mei
Sunt amețit dar îmi revin când se apasă rec
E vocea străzii în borcane, n-ai cum s-o lași încet
Fratele meu, sper că mă simți, ăștia mă vor slab
Dar nu știu că strâng tare din dinți
Habar n-au ce au creat, oricum sper să te prinzi
Griul ăsta închis m-a proiectat să rezist
Trag tare să mă fac mare, să mă aud clar de la bulangii
Din birou până la frații din parcare
Unde joci, zar mare sau dormi pe cartoane
Unde toți au c****, scot colți și ard fraieri
Oltean în dosar, fără conturi dar pot să văd totu’ clar
Când vine vorba de dolari
Am o retină sublimă la tot ce mișcă pe trotuar
Timbrul meu e mortal
Și pot să cad pe orice tobe tari
Jianov restu-s pensionari
Poți spune, ce vrei mă declar
E ceea ce joc, ce nu-ți este clar
Majoritatea o ard penal, nu plătesc artistul că devine milionar
D’asta se face și comerț că din under nu scot marafeti
Ai dat play, sunt în boxe, mare risc
Anul ăsta scot cel mai mare disc
Am un pix cu țintă, lovește la fix
Nu dau chix, îți iau fața-n parbriz
Arăți naspa ca un matiz
Pretinzi că ești tare? Știu că minți
Știu ce simți, ar trebui să o întinzi
Până nu-și dau seama toți ce vrei să vinzi
Check it, mă știi-s de mic pe treabă
Când mă vezi la mic, ia-o la talpă
Calc pe rapperi, sunt cap de listă
Cad pe clapă, beat-ul tău rezistă
Unii te judecă după aparențe
Știu să dea din gură că-s zdrențe
Fac fețe-fețe, tre’ să învețe
Că-n școala vieții nu tre’ să ai absențe.

Strofa 3:
Am înțeles, tre’ să tragi până turbezi
Dacă vrei să n-ai stres că nu o să pierzi nimic
Dar în industrie, nu e cum crezi
Și în drumul spre monezi, unii îți zâmbesc, dar te lovesc perfid
Îmi amintesc, mama mi-a zis să mă feresc
Că omul e pervers și în afară de interes, nimic
Și am învățat din mers, cât să mă stăpânesc
Și când plesnesc, cum să pun pe foaie, să lovesc pe beat
Ai mei zic că am nervii slăbiți de mic
Vezi ce-ți permit să zici că e posibil să frig
Că oricum evit ca de cât să te-ncing
Știu cum să te fac din glas și nici nu pierd mult timp
Dar am alt trip fiindcă scriu și nu e caterincă
De mic țip pe toate până când fac pe ele de frică
Și nimeni n-are ce să-mi zică
Stau cu coloana dreaptă pregătit de tot ce mă așteaptă, știi că
Pentru mine e numa’ butonul de REC
Încerc să mă gândesc la el pe oriunde trec
Pe-trec că tot trăiesc deci rămân în cerc
Plec și scriu, revin ca să mă repet
Pentru mine e numa’ butonul de REC
Încerc să mă gândesc la el pe oriunde trec
Pe-trec că tot trăiesc deci rămân în cerc
Plec și scriu, revin ca să îi dau efect.

Strofa 4:
Corp bine definit împachetat în haine de sute de mili
Plimbări zilnic, bea doar Martini
Își bagă nasul în linii și botul în boabe de feeling
Își dau frâu liber gândirii și încalcă legile firii
Într-un mod greu de exprimat liric
Frânge inimi, dar o doare-n p***a ea tot joacă pe degete străinii
De-de-de ce setat ca să fac ba-bani pe bandă
Bagaboantă stilată crescută în viața de stradă
De-de-determinată, să-ți facă fața să cadă
Bine ai venit în România, fata e gata să te ardă
Și știu o grămadă de fete ce le place să se ardă
Da’ noi știm că au două fețe, mereu vor să vadă
Banii pe tavă și marfă în nas, linii făcute cu lama de ras
Sau cu cardul ăla gras, să fie în extaz și geamul tras la S-Class
Stai, fa, cuminte că am nevastă acas’ și mâine o să pleci că te las’
Nu sunt genul să fiu dulce în glas, mai bine profită de timpul rămas
Sau zi-mi direct ce vrei ca să nu ard gaz de pomană
Că știu un studio corect într-o casă în Piața Romană.

Strofa 5:
Multe grupuri
Cu o grămadă de variante care poa’ să te ardă dacă nu ții bine scutul
Sunt oameni care sunt în stare să-ți ia duhul
Dacă le oferi mărunțu’ deși ei știu că tu ai dublu’
Știu și femei care nu te duc cu vorba lungă
Pentru scriitori în pungă te seduc cu trupuri
Sunt atâtea trucuri de care dacă ești deștept te bucuri
Dacă nu, înveți să te scuturi
Vad multe cazuri, zilnic, pe unde umblu’
Și nu pot să trec peste realitatea, îmi taie suflu’
Mă doare tare fiindcă acest ochi te face mândru
Dar n-ai habar că poa’ să te bage între scânduri
Rămân unde simt că e locul meu
Chiar dacă este totul greu, mereu îmi fac norocul eu
Deci nu te amesteca în jocul meu c-am tupeu
Care mă asigură că o să rămâi tot cu un leu
Crescut pe străzi, am văzut oameni indeciși
Oameni prinși între faimă și griji
Nu pot să înțeleg cum poți să pretinzi
Că ai sânge în c****e când știm toți că te temi de sis
Am trăit printre mulți și multe, inculți și brute
Care puteau să te ajute sau să te scuture încă din scutec
Și asta fiindcă lumea înseamnă și ură și dragoste din suflet
Și n-am dreptul să judec, da’ pot să fac nazuri
Fiindcă în unul din două cazuri, fraierii își pătează obrazul
Și mă refer la școala nouă, deși și în școala veche
Una din două trupe, merg după cum plouă
Ori coloana dreaptă, ori fără ouă
Una din două, doar că între astea sunt blocați opt din nouă
Deci ori coloana dreaptă, ori fără ouă
Ori prin foc, ori prin stropi de rouă, ori mârâitor cu ecou
Una din două

Sensul versurilor

Piesa descrie realitatea cruda a vietii de strada, cu lupte, pericole si compromisuri. Artistul isi exprima frustrarea fata de falsitate si ipocrizie, dar si determinarea de a reusi in ciuda obstacolelor.

Lasă un comentariu