Buzele tale cu surâsuri melodioase și copilăria
cernută din oglinzile etern orgolioase ale trecutului.
Sufletul meu melancolic ca o autopsie a toamnei
și foamea aceasta nelămurită.
Sărutul uitat pe o masă lângă
amăgitoarea deziluzie a iubirii
și mângâierile înverșunate
nesupuse ca niște voci îndepărtate
destrămate tot mai mult
sub cerul nenăscut.
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimente de melancolie și deziluzie în contextul iubirii și al trecerii timpului. Versurile evocă amintiri și o foame nelămurită, sugerând o pierdere sau o căutare a ceva ce nu mai există.