Colo-colo pe lunci din a lor viori
Greieri dulci cântă minunat, tânjitori
Ca trei veacuri în urmă
Cântă-n pacea nocturnă
Cântă-n pacea nocturnă
Glasul lor.
Ce-a fost vrajă cândva să nu uităm
Ci mereu cu iubire să admirăm
Pentru Ane, Smarande
Pe-nserat serenade
Pe-nserat serenade
Să cântăm.
Refren:
O serenadă, unde ești tu, serenadă?
Tristă luna se arată
Fără glasul tău sonor
O serenadă, serenadă, serenadă,
În misterul serii adă
Farmecul chitarelor.
Colo-colo pe văi, tei plini de flori
Sunt la fel de aromitori, visători,
Ca acuma trei veacuri
Se așterne pe lacuri,
Se așterne pe lacuri
Floarea lor.
Ce-a fost vrajă cândva să nu uităm
Ci mereu cu iubire să admirăm
Pentru Ane, Smarande
Pe-nserat serenade
Pe-nserat serenade
Să cântăm.
Refren:
Sensul versurilor
Piesa evocă un sentiment de nostalgie și admirație pentru frumusețea naturii și a iubirii din trecut. Este un omagiu adus serenadelor cântate pe înserat, amintind de farmecul vremurilor apuse și de importanța de a păstra vie amintirea acestora.