Am fost, cândva, stăpânul de pe lanuri
Azi stăpânesc un parc — nu mi-e destul.
Am dat cu drag terestre oceanuri
De pământ gras și negru, prea sătul.
Țăranii azi îmi stau pe arătură
Eu îi socot de buni, ei mă cred rău,
Ne înșelăm, mă-ntreb, în ce măsură?
Să fii stăpân pe inimi e mai greu.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra regretelor unui fost proprietar de pământ, care, deși deține puterea, se simte nesatisfăcut și își dorește să fie acceptat. El realizează că adevărata putere constă în a stăpâni inimile oamenilor, nu doar pământul.