Boierul tânăr m-a-ntâlnit la iaz,
Când soarele pe deal scapă s-apună –
Şi soarele mi l-a oprit pe iaz,
Şi nu ştiu când mi l-a schimbat în lună.
Boierul tânăr a plecat de mult.
Că voi fi mamă, n-am vreo bucurie..
Şi multe spune satul – şi le-ascult
Şi-mi dau cu bobii-n inima pustie.
Sensul versurilor
O tânără este sedusă și abandonată de un boier, rămânând însărcinată. Se confruntă cu judecata comunității și cu disperarea de a fi mamă în aceste circumstanțe. Caută răspunsuri în practici divinatorii, simțindu-se pustiită.