La mine, -n eon, este-un Cogaion –
vale-n ceruri largă, frig de tremuri-vargă,
diamant-sâgon în tub de neon :
fotonii aleargă, inima să-mi spargă
brownian eon, sferă-Cogaion..!.
Ce-i la mine-n spic nu pot să vă zic,
de-i protuberanţă dintr-o nouă stanţă,
furtuni de nimic, măşti ce vor s-abdic :
ce-mi este pe clanţă v-aduc în instanţă,
ce-i la mine-n spic e-ntr-al lumii sticks..!
30 martie 1976 / 16 noiembrie 2013.
Sensul versurilor
Piesa explorează concepte abstracte legate de timp, spiritualitate și cunoaștere ezoterică, folosind un limbaj poetic și metaforic. Se referă la Zalmoxis și la muntele Cogaion, locuri sacre în credințele dacice, sugerând o călătorie interioară spre înțelegere.