Pornind din vremuri de demult
Un glas de trâmbiță mai sună,
Și-așa de drag mi-e când l-ascult
Pornind din vremuri de demult.
În al vieții trist tumult
Și-n dragostea-mi inoportună,
Pornind din vremuri de demult,
Un glas de trâmbiță mai sună.
Apocaliptica gândire
De azi e-nțeleasă mâni;
Tiranilor, ce prevestire!
Le cad topuzele din mâni!
O apă-ntreaga omenire,
Nici robi de-acu și nici stăpâni:
Apocaliptica gândire
De azi va fi-nțeleasă mâni!
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra trecerii timpului și a impactului trecutului asupra prezentului. Ea anticipează o schimbare apocaliptică, o transformare a societății într-o lume fără opresiune.