Aș muri dar nu acum, mândra mea
La toamnă când cade bruma, mai draga mea
Bruma să mă brumuiască
Și mândra să mă iubească
Refren:
Doamne, fa la moartea mea
Să vină și mândruța, mai
Să-mi țină luminarea, mai
Să mor cu ochii la ea (x2)
Aș muri, moartea nu-mi vine, mândra mea
Aș trai, dar n-am cu cine, draga mea
Cu cine-o fi trăit, maiiiii
S-a dus și n-a mai venit, maiiiii
Refren:
Nici nu mor, nici nu trăiesc, mândra mea
Mă chinuiesc și pătimesc, mai draga mea
Și să-i dai atâta dor, maiiiii
Cât îi apa într-un izvor, maiiiii
Refren: (x2)
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorința de a muri, dar nu acum, ci la toamnă. Vorbește despre chinul de a nu trăi, dar nici de a muri, și despre dorul intens resimțit.