Și-acum, și-acum ca-n prima dimineață
arunc bandajul rece de la gât,
dar scol în inimi arme și lunete –
o să mai țină, cine știe, noaptea asta, cât…
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra trecutului, comparându-l cu un nou început, dar cu o umbră de incertitudine. Vorbitorul se eliberează de ceva, dar se pregătește și pentru dificultăți viitoare.