Vino, neică, vino-ncoa,
Vino-n vale la mândra
Să stăm amândoi pe luncă
S-ascultăm cucul cum cântă.
Cântă cucul și-o mierliță,
Eu te-aștept să-ți dau guriță,
Mai pe seară pe răcoare
Cântă și-o privighetoare.
Vino, neică, vino-ncoa,
Vino-n vale la mândra
Să stai doar o săptămână
Să-ți pară gura mai bună.
Că guriță ca la mine
Nu găsești la alta-n lume,
Că guriță ca a mea
N-are, neică, nimenea.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorința unei fete de a-și ademeni iubitul într-un cadru natural idilic. Ea îl invită să petreacă timp împreună, promițându-i afecțiune și asigurându-l că dragostea ei este unică.