Mă ascund, mă ascund de voi
Nu pot să stau lângă ceilalți cu noi
Prefer al meu noroi, al meu noroi
Nu vreau să mă las să-mi faceți infuzie
Din a mea deziluzie
Să vă hrăniți cu a mea cădere
Să râdeți toți triști de a mea durere
Știu, știu că vrei să mă vezi
Făcând umilitoare fapte
Doar ca să scapi tu de acele șoapte
Ce te trezesc în noapte
Și stai…
lângă un neon, înconjurat de fluturi
de iluzie și îndoială.
[refren*]
Nu, numai vreau lângă voi
Vreau să dau timpu’ înapoi
Nu, nu am nici un motiv
Totul îmi pare relativ.
Mă ascund, mă ascund sublim
În al vostru destin
Ca un vas alb meschin
Ca un vas alb meschin
Vreau să vă aduc cât mai aproape
De a voastră viitoare noapte
Să vă hrănesc orgoliul cu șoapte
Și să vă țip cât mai departe.
[refren].
To-tul î-mi pa-re re-la-tiv
To-tul î-mi pa-re re-la-tiv.
[refren]
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de izolare și deziluzie față de ceilalți. Naratorul preferă să se ascundă și să se distanțeze, simțind că totul este relativ și lipsit de sens.