Oof, Dunăre, Dunăre,
Drum fără pulbere
Şi fără făgaş
Inima-mi secaşi
Şi fără făgaş
Inima-mi secaşi.
Oof, văzut n-ai văzut
Pe-aici n-a trecut
Nu l-ai cunoscut
Bădin Constantin
Ba eu l-am văzut
Şi l-am cunoscut
Şi l-am aruncat
La un paltin ‘nalt
Nalt şi sprâncenat
Nalt şi sprâncenat
Şi l-am aruncat
La un paltin ‘nalt
Nalt şi sprâncenat
Nalt şi sprâncenat.
Sensul versurilor
Piesa evocă Dunărea ca un drum al vieții și al amintirilor. Personajul își amintește de cineva, Bădin Constantin, pe care l-a întâlnit și apoi l-a "aruncat" simbolic la un paltin înalt, sugerând o despărțire sau o pierdere.
