Te-ai întrebat vreodată de ce anume exiști?
Care e prețul pentru ce te riști?
Când o să-mi înțeleagă durerea cel de sus?
Nu suport suferința, doar el a adus.
Nu-s o necredincioasă, dar mă-ntreb,
Care mi-e drumul, oare unde merg???
Trăiesc cu gândul că viața e ca o floare,
Fără iubire se usucă, sufocată moare.
Dacă știam de la început că fericirea e atât de rară,
Nu vroiam nimic, priveam doar din afară.
Dar mi-e greu să cred că e așa,
O caut, asta e combinația.
Nu mă-nnumăr printre cei naivi ce cred,
Ce speră, cu o rugăciune, toate merg.
Vreau putere să merg tot mai departe,
Să găsesc fericirea, am și eu acolo parte.
Mă-mpinge cerul, e liniștit și gol,
Dar nu mai văd pe nimeni, m-am trezit sau dorm?
Sunt mii de întrebări la care n-am răspuns
Și mii de vise la care încă nu am ajuns.
Refren (x2):
Vreau măcar să pot s-aleg
Drumul pe care merg
Să știu că în mintea mea
E forța și dorința mea.
Știu sigur că dacă există raiul nu ajung în el,
N-am ce căuta și nu e nici vreun hotel.
Nu mă văd oricum îmbrăcată-n alb,
Pe un nor mare cu joint-ul aprins, când o fi să mor.
Gândesc prea real, dar știu unde mi-e locu’,
Aici cât pământul mă are, nu mă arde focu’.
Sunt cu un scop, poate ușor ascuns,
Cred că nici tu nu înțelegi unde te-am adus.
Am senzația că uneori lumea-i a mea
Și totuși, când realizez, cu mine face ce vrea.
Mă-nebunește, se mișcă-atât de greu,
Dacă m-ar asculta, sigur ar face-o în felu’ meu.
Sunt singură și am atâtea întrebări,
Vreau să mă ajute cineva, ceva măcar uneori.
Dar oricum viața asta-i prea perversă azi,
Nu știi nici tu măcar în ce zi o să cazi.
Refren (x6):
Vreau măcar să pot s-aleg
Drumul pe care merg
Să știu că în mintea mea
E forța și dorința mea.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o căutare intensă a sensului vieții și a fericirii, marcată de deziluzie și întrebări existențiale. Artista își dorește să găsească un drum propriu și să aibă puterea de a-și controla destinul, simțindu-se adesea singură și pierdută în fața complexității vieții.