Heinrich Heine – Testament

Mi-e sfârșitul iminent,
Deci să-mi fac un testament.
Creștinește, vreau cu danii
Să-mi căpătuiesc dușmanii.

Virtuoșii, adversarii,
Capete drept moștenire
Îndelunga mea bolire,
Beteșugurile-mi varii.
Colici ce-mi strâng burta-n clește
Vi le hărăzesc frățește,
Țepii udului, perfizii
Și prusaci hemoroizii.
Crampe, salivații, toane,
Zvâcnete în mădulare,
Oase putrede-n spinare,
Tot dumnezeiești plocoane.
Codicil: Din lumea largă
Domnul scoată-al vostru nume,
Amintirea voastră-anume
Pe vecie să se șteargă.

Sensul versurilor

Piesa exprimă dorința de răzbunare a unui om aflat pe moarte. Acesta își lasă moștenire dușmanilor toate suferințele și bolile sale, dorindu-le o viață grea și uitare veșnică.

Lasă un comentariu