O, da! Te voi cuprinde-n brațe!
De-atât noroc nemăsurat
Tresare inima-mi și crește
La gândul ăsta minunat.
O, da! Te voi cuprinde-n brațe!
Mă joc cu părul tău bălai,
Căpșorul drag mi-l lași pe umăr
Și ore-ntregi cuminte stai.
O, da! Te voi cuprinde-n brațe!
În adevăr se schimbă visul
Și pe pământ mă-mbie soarta
Să gust aievea paradisul.
O, sfinte Toma! Nu pot crede
Și mă-ndoiesc de toate cele,
Atât cât degetul n-oi pune
În rana fericirii mele.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o fericire copleșitoare, dar și o neîncredere profundă în realitatea acestei fericiri. Persoana se simte atât de bine încât se îndoiește că este real, similar cu Sfântul Toma care a trebuit să atingă rănile lui Isus pentru a crede.