Luni, marți, miercuri, joi,
Curge izvorașu-n văi,
Luni, marți, miercuri, noi!
Vineri, sâmbătă,
Izvorașul nu mai stă,
Vineri, sâmbătă!
Fuge, lunecă,
N-are nici duminică,
Nici duminică!
Sensul versurilor
Piesa descrie zilele săptămânii într-un mod ritmic și jucăuș, folosind metafora unui izvor care curge neîncetat, sugerând trecerea timpului. Chiar și duminica, ziua de odihnă, izvorul continuă să curgă.
