Fiilor mei, Călin și Teodor,
Fiule, să nu
Calci de sus,
Să nu încovoii spinarea.
Să mergi frumos și demn
Și nezgomotos
Ca pe obraz
Lacrima celui care a învins.
* * *
În memoria Doinei
și a lui Ion Aldea Teodorovici
Pe sângele nostru,
Pe sângele nostru
De soare văzut
Curg florile
Alfabetului latin.
Curajul de-a trăi,
Curajul de-a muri
Iată cele două aripi
Care pot
În ceruri să te ridice.
Sensul versurilor
Piesa este un omagiu adus memoriei unor personalități și un îndemn la demnitate și curaj. Versurile îndeamnă la o viață trăită cu verticalitate și la asumarea destinului, chiar și în fața sacrificiului.