Prin codru cu tei și fag
Se numește așa de drag,
Că și fagii, albii tei,
Se numeau așa-ntre ei.
– Zmeule al meu!.
Prin codrul cu roșii fragi
Își erau așa de dragi,
Că se sărutau sub ei
Calul lui cu-al dumneaei!.
– Pasărea, o zărzărea!
Sensul versurilor
Piesa descrie o poveste de dragoste idilică într-un cadru natural pitoresc. Este o celebrare a afecțiunii pure și a legăturii profunde dintre doi oameni, reflectată în armonia cu natura.