Când pe lume-am apărut
La o margine de Prut,
lângă râul pătimit,
o străină m-a răpit
Şi astfel mă legăna:
„Nani, nani, nani-na,
peste Prut trăiesc jandarmi,
să creşti mare, să îi sfarmi!
Peste Prut trăiesc potăi,
iar nu frăţiorii tăi!
De-or striga:„române drag“,
pune mâna pe ciomag,
De-ai să-i vezi cântând de dor,
pune mâna pe topor!
De ţi-or spune că ţi-s fraţi
să nu-i laşi nespintecaţi! “
Copil prost, copil furat,
Frate, rău te-am supărat!
Dar eu nicio vină n-am,
fost-am despărţit de neam
Şi chiar Domnul Cel de Sus
a tăcut şi nu mi-a spus
Care e măicuţa mea
Şi nici maica spusu-mi-a.
Sensul versurilor
Piesa descrie o perspectivă tragică asupra identității naționale și a dezbinării, sugerând o istorie marcată de trădare și pierdere. Copilul, crescut cu ură față de cei de peste Prut, exprimă regret și confuzie, fiind victima unei separări forțate de neam.