În mine a lovit străinul
De Paști sau Denii.
Dar încolțitu-m-au bezmetici
Și moldovenii.
Că nu suntem români, străinul
Pe-a lui o ține.
Și-ai mei mai tare-l cred pe dânsul
Decât pe mine.
Basarabie cu jale,
Basarabie,
De pe deal și de pe vale,
Basarabie!
„Încurcată-ți este viața”,
Basarabie!
„Ca grâul ce-l bate gheața”,
Basarabie!
În mine-au dat și moldovenii
Necreștinește.
Ci-s fericit că-n ei românul
Tot mai trăiește.
Ei spun că nu-s români, ci lacrimi
În piept frământă
Când un Farcaș sau Vicoveanca
Sau Gheorghe cântă.
Basarabie cu jale,
Basarabie,
De pe deal și de pe vale,
Basarabie!
„Încurcată-ți este viața”,
Basarabie,
„Ca grâul ce-l bate gheața”,
Basarabie!
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și confuzia identitară a Basarabiei, lovită de influențe străine și dezbinări interne. Totuși, se întrevede speranța reînvierii spiritului românesc prin cultură și tradiție.