Ce bine au să meargă trebile în pădure
Pe împăratul tigru când îl vom răsturna
Și noi vom guverna,
Zicea unei vulpi ursul, c-oricine o să jure
Că nu s-a pomenit
Un timp mai fericit.
– „Și-n ce-o să stea oare
Binele acest mare?”
Îl întreba. – „În toate,
Mai ales în dreptate:
Abuzul, tâlhăria avem să le stârpim,
Și legea criminală s-o îmbunătățim;
Căci pe vinovați tigrul întâi îi judecă
S-apoi îi sugrumă.”
– „Dar voi ce-o să le faceți?”
– „Noi o să-i sugrumăm
Ș-apoi să-i judecăm.”
Cutare sau cutare,
Care se cred în stare
Lumea a guverna,
Dacă din întâmplare
Ar face încercare,
Tot astfel ar urma.
Sensul versurilor
Piesa satirizează natura coruptibilă a puterii. Indiferent de intențiile inițiale, cei care ajung la conducere tind să repete abuzurile predecesorilor, chiar dacă promit schimbare și dreptate. Morala este că structurile de putere sunt predispuse la abuz, indiferent de cine le ocupă.