alegorie

Mircea Dinescu – Hau Hau

de

Oh, bietul adevăr bolnav de gâlcise culcă-n grâu și se trezește-n bâlcicu șapte doctori unsuroși la capgata să-i ia din sânge să-i dea hap:la cine vrea că tot nu e delocpus sub lentile grase – a luat focpus sub lentile slabe – n-a mai fost,azi intră-n noi cu plugul domnul prostși fierul ne convinge os … Citește mai mult

Charles Baudelaire – Alegorie

de

E o femeie mândră, cu gâtul lung și fin,Care își lasă părul să se reverse-n vin.Și ghearele iubirii, și jocul otrăvit,Alunecă tocite pe pielea-i de granit.Ia Moartea-n râs, Dezmățul hulit este firesc,Doi monștri ce cu mâna adună și cosesc,Dar trupul ei puternic, și drept, și maiestuosL-au respectat în jocul lor aspru, ticălos.În mers e o … Citește mai mult

Christian W Schenk – Pegas

de

O birjă sta cu rădăcini de piatrăîn mijlocul pădurii de mimoze.Nimic trăgea la ham şi cum trăgeabirjarul se mira că stă pe loc!Potopde-njurături plesneau ca biceşi urlete de fiare se-auzeau;pădurea forfotea de mişelie,jivinele muşcau sub hăţuri.Ecoul colţilor ce clămpăneau în aerzbura prin frunze răscolind pădurea.Pădurea forfotea de mişeliedar birja tot stătea pe loc,jivinele muşcau sub … Citește mai mult

Costel Zăgan – Erezia Lui Făt-Frumos Cu Coarne-n Frunte

de

Ai obosit să lupți cu morile de vântacasă și la serviciupe stradă și la masăîn pat ori pe bicicletătreaz sau scufundat până la brâuîn oceanul oniricsingur sau în grupsingurătatea, poezia și tristețeaîți dau câștig de cauzăDragosteaîn expectativăte ia la miștoUnde vezi tu mori de vântpe foaia asta albăsau te-ai zărghit de totfabulezi ziua-n amiaza mareCe … Citește mai mult

Cincinat Pavelescu – În Goana Artei

de

Lui Caragiale.Nebun, sălbatic, fără frâu,Prin arătură și prin grâu,Peste livezi, peste câmpii,Sărind bariere și hotareȘi șanțuri largi și garduri vii,Fugea un cal, fugea mai tareCa vântul prin pustii.Sub el pământul tremuraȘi orice piatră scăpăraScânteietor,Dar el, în vraja unei țintePe care nimeni n-o vedea,Fugea, fugea-nainte,Mai iute, tot mereu mai iute,Părând că-n aprigul lui zborÎl poartă aripi … Citește mai mult

Stefan Augustin Doinaş – Poetul Ca Negustor de Zăpadă

de

O dată cu-nceputul primăverii,când neaua piere şi copiii, dornicisă râdă de cei mari, găsesc în locultroienelor doar fraţi, părinţi – doar oamenigata făcuţi – apare în cetatenebunul care vinde neaua. O iarnăsălbatică îi scânteiază-n suflet,iar el precupeţeşte crunt: o iarnăcu pomi golaşi şi păsări amorţite,cu ape ce vorbesc în semn sub sloiurişi cu seminţe oarbe … Citește mai mult

Grigore Alexandrescu – Ursul și Vulpea

de

Ce bine au să meargă trebile în pădurePe împăratul tigru când îl vom răsturnaȘi noi vom guverna,Zicea unei vulpi ursul, c-oricine o să jureCă nu s-a pomenitUn timp mai fericit.– „Și-n ce-o să stea oareBinele acest mare?”Îl întreba. – „În toate,Mai ales în dreptate:Abuzul, tâlhăria avem să le stârpim,Și legea criminală s-o îmbunătățim;Căci pe vinovați … Citește mai mult

Grigore Alexandrescu – Dreapta Leului

de

Leul, de multă vreme, ridicase oștire,Să se bată cu riga ce se numea Pardos;Căci era între dânșii o veche prigonire,Și gâlceavă mare, pentru un mic folos.Vrea, adică, să știeCui mai mult se cuvineSă ție pentru sineUn petic de câmpieȘi un colț de pădure, de tot ne-nsemnător,Ce despărțea ținutul și straturile lor.Acum sânge mult curse, și … Citește mai mult