Giuseppe Ungaretti – Ultimele Coruri Pentru Tărâmul Făgăduinței – 1

Alipite zilei de azi
Cele trecute
Zile ce vor veni.
Prin ani și secole
În fiece clipă surpriza
De a fi încă în viață,
Viul care curge mereu la fel,
Ofrandă și pedeapsă fără veste
În vertijul neîntrerupt
De schimbări a pustiu.
Așa și soarta noastră
Călătoria ce continuă
Într-o străfulgerare
Dezgropând, inventând
De la cap la fund timpul,
Exilat ca și alții
Care au fost, care sunt, care vor fi.

Sensul versurilor

Piesa reflectă asupra naturii ciclice a timpului și a vieții, asupra călătoriei continue prin schimbări și exil, împărtășită de toți cei care au fost, sunt și vor fi. Sugerează o acceptare stoică a destinului și a transformărilor inevitabile.

Lasă un comentariu