Prin dumbrava se strecoară
Vânt de vară,
Și cocorii, șir pribeag,
În adânc senin plutesc.
Cântă cucu-n huceag:
Cucule, câți ani trăiesc?
Îmbrăcatu-s-au în floare
De ninsoare,
Pomii toți de prin livezi.
Râul lunecă pe prund
Așa limpede că-i vezi
Pietricelele din fund.
Jos, în umbra de răchite,
Tăinuite
Viorele s-au ivit,
Și-n păr negru la femei
Cât de albi au înflorit
Parfumații ghiocei!
Vin’, iubito! O poveste
Tristă este
Viața noastră când s-a stins,
Dar e rai când o trăim.
Vino! Domnul dinadins
Ne-a făcut să ne iubim:
A pus vara în dumbrava
Și-a zis: „Na-va
Crângul plin de cântători,
Și copacii înverziți,
Și poienile cu flori
Vi le dau să vă iubiți!”
Sensul versurilor
Piesa este o invitație la dragoste și la trăirea vieții în frumusețea naturii. Vorbitorul îndeamnă persoana iubită să se bucure de darurile naturii și de iubirea pe care Dumnezeu le-a oferit-o.