Gelozie.
Dacă nu ne-am fi-ntâlnit
(Absolut din întâmplare),
Tu pe altul oarecare
Tot așa l-ai fi iubit.
Dacă nu-ți ieșeam în drum
Ai fi dat cu bucurie
Altuia străin, nu mie,
Mângâierile de-acum.
Ai avea și vreun copil
Care, poate (idiotul!),
Ar fi semănat în totul
Cu-acel tată imbecil.
Și așa.. ce lucru mare
Că-ntr-o zi ne-am întâlnit
Și că-s foarte fericit, –
Absolut din întâmplare!
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de gelozie și îndoială cu privire la relație, sugerând că fericirea prezentă este fragilă și dependentă de o simplă întâmplare. Vorbitorul își imaginează un viitor alternativ în care partenerul ar fi putut iubi pe altcineva, accentuând nesiguranța și teama de a pierde iubirea.