Drum în deșert.
Fiecare sunet de clapă, un cuțit în suflet
Pentru călărețul ce aleargă prin deșert
Spre iubita ce-l caută în stele,
ducându-i dorul.
Când el plecase la luptă,
lăsând-o tristă printre măslini,
îndepărtându-se călare.
Străbătea deșertul plin de dune,
privind noaptea plină de stele,
căutându-și steaua iubitei lui,
ștergându-și lacrima dorului,
știind că poate nu va mai apuca
să-și vadă împlinit visul
de a o mai vedea vreodată,
ămăgindu-se doar cu mângâierea
zefirului pe obrazul ars de soare,
cu gâtul și buzele uscate.
Dar, când ajunse la oaza unde ea îl aștepta,
cu ulciorul plin de apă și dorință,
el căzu din șa, dându-și ultima suflare.
Sensul versurilor
Un călăreț străbate deșertul, mistuit de dorul iubitei, dar moare la destinație, chiar înainte de a o revedea. Este o poveste despre sacrificiu, dor și final tragic.