„Mi-ești Anglie, deși greșești, tot dragă! ”
Am spus-o la Calais. Și azi o spun.
Îmi place vorba limpede și-ntreagă.
Guvernu-mi place (nu acel de-acum).
Cu libertatea presei nu-i de șagă;
Habeas corpus e un lucru bun
Dacă-l avem; și parlamentu, -atunci
Când nu se pierde în discuții lungi.
Sensul versurilor
Piesa exprimă un atașament nostalgic față de Anglia, idealizând anumite aspecte ale guvernării și libertăților civile, în contrast cu realitatea prezentă. Vorbitorul își exprimă aprecierea pentru valorile fundamentale precum libertatea presei și habeas corpus.