O, gând amar…
Singurătăți,
Pribege seri de primăvară,
Parfumuri ce se duc pe vânt
Și flaute din stânci de mare…
– A fost ca niciodată…
Și valuri ce foșnesc la țărm,
Îngrijitoare așteptări,
Singurătăți,
Și flaute
Din stânci de mare…
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment de melancolie și singurătate, evocând imagini ale naturii și amintiri trecute. Vorbește despre efemeritatea momentelor și așteptările neîmplinite.