Versuri corectate și adnotate
Amurgul,cumintemi te așeazăpe-un țărm de marecu nisip fierbintece poartă încă mituri..Adieri de brizăși gust de sare,pe țărmul obosit de mare,în zbuciumul valurilorcare semneazăcu alb-albăstruipe nisipîn amurgulce se-odihnește,liniștitsub pașii dorului..
Amurg de toamnă violet…Doi plopi, în fund, apar în siluete– Apostoli în odăjdii violete –Orașul e tot violet.Amurg de toamnă violet…Pe drum e-o lume leneșă, cochetă;Mulțimea toată pare violetă,Orașul tot e violet.Amurg de toamnă violet…Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete;Străbunii trec în pâlcuri violete,Orașul tot e violet.
Amurguri.. Disproporții..O umbră e mai mare. Un munte e mai mic.Și Iov, în stânga porții, pe un polog de paie,N-aude, dacă-l strig.A asurzit pământul întreg și este orb,Parabola, comerțul și omorul(nu-și scoate corb la corb ficații și nici ochii)cinează laolaltă, cu-aceeași cupă sorbși poartă-aceleași rochii.Simbolul a murit. Ostatec împușcat,strigoiul vremii-și mută din loc în loc … Citește mai mult
Amurgurile mă-ngrozescCând vântul rece-ntruna bate,Când pași inexistenți trezescPe drum ecouri disperate.Precum un râu abia trecutE-al zăriștei hotar de gheață,Semn sigur că ne-a încăputUn cerc închis pentru o viață.iulie 1902Volumul ”Versuri despre Preafrumoasa Doamnă”