E-n zori, e frig de toamnă,
Și cât cu ochii vezi
Se-ncolăcește fumul
Și-i pâclă prin livezi.
Răsună, trist, de glasuri
Câmpiile pustii,
Și pocnet lung, și chiot
S-aude-n deal la vii.
C-un zmeu copiii-aleargă,
Copil, ca ei, te vezi,
Și plângi… și-i frig de toamnă…
Și-i pâclă prin livezi.
Sensul versurilor
Piesa descrie un peisaj autumnal melancolic, evocând sentimente de nostalgie și tristețe. Naratorul își amintește de copilărie, simțind frigul toamnei și văzând pâcla prin livezi, ceea ce intensifică starea de melancolie.