Dacă trebuie să usuc, călcat în picioare în sfârșit de tine
E destul dacă sunt lângă o floare frumoasă, vreau doar să fiu lângă tine
O viață dureroasă scurtă nu se va schimba
Doar iubindu-te..
De câte ori ai trecut m-ai sufocat ușor
În zile secetoase mi-ai dat apă ca să trăiesc bine
Într-o zi ai dispărut acum înfloresc inutil
Nu e apă pentru o floare care se va veșteji
Nu e lumină pentru floare care va putrezi
Doar fiind speriat de moarte mă târâi în întuneric
Căutând lumina mă târâi în întuneric.
Dacă ți-e milă de mine fă floarea să înflorească
Vreau să fiu cineva pe care oricine îl poate iubi.
Nu e apă pentru o floare urâtă care se usucă
O floare care mucegăiește nu va lăsa un prieten în urmă
Ochii mei sunt acoperiți în întuneric scriu, sunt strivit
Dacă erai tu dacă erai tu
Credeam că mă ajutai să scap cumva
Plângeam în lanterna turnantă
Sentimentele care mi le dădeai
Au fost doar un vis născut din speranță?
Curând mă voi veșteji fără să știu
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea unei iubiri neîmpărtășite și sentimentul de inutilitate. Naratorul se compară cu o floare care se usucă fără afecțiunea persoanei iubite, simțindu-se abandonat și pierdut în întuneric.