Mâncam împreună simțindu-ne bine,
fiecare în mână cu câte un cuțit.
În fața mea cineva rupea pâinea
ca din carnea cuiva.
Mi se făcea frică mâncând, și
simțindu-ne neobișnuit de bine –
un altfel de metal lucea în oglindă
și fiecare un nevăzut cuțit
în mâna dreaptă strângea.
Sensul versurilor
Piesa descrie o cină încărcată de tensiune și pericol. Oamenii se simt neobișnuit de bine, dar există o amenințare subiacentă, sugerată de cuțite și de senzația că cineva rupe pâinea ca din carne.