Surâsul tău cel foșnitor de crin
Îmi tot străbate codrii la-ntâmplare
Ca să-mi purific sângele cu spini
Mă duc să ar prin plete de fecioară.
Surâsul tău mai sapă-n mine gropi
Sunt o tavernă plină de plăceri
Cu dalbe rezonanțe prinse-n snopi
Ce urcă prin vibrații-n primăveri.
REFREN
Sărutul tău m-aruncă prin salcâmi
Și mă hrănesc cu flori imperial
Îmi tapițez parfum pe plămâni
Ca să miros frumos până-n sandale, da da
Îmi tapițez parfum pe plămâni
Ca să miros frumos până-n sandale.
Cu aripi lungi de armăsar te-aștept
Din zbor aprind cireșii prin grădini
Și îmi tresare-o herghelie-n piept
Ca să mă umplu păcătos cu vin.
Și dacă-n templul tău ar fi doar bârne
Mi-aș pregăti butoaiele cu vin
Căci singuri ar fi teii fără tine
Și-ar mai cânta numai Baudelaire
Amin.
REFREN
Sensul versurilor
Piesa exprimă o iubire pasională și profundă, folosind imagini din natură și metafore religioase pentru a descrie intensitatea sentimentelor. Sărutul devine un simbol al transformării și al unei conexiuni spirituale.