Flou Rege – Murdar Ii

Flou Rege.
Mi se spune regele, cu flow-ul meu când apar,
Am swag grav, am stil murdar,
Mă desprind clar dintr-un palat de cristal,
Vin roșu, curg în pahar, tablouri vechi, iz regal,
Cu jazz în timpan, sunet mai greu ca Big Pun,
Explozie ca Big Bang, un univers în prim-plan,
M-au pus în ramă, o nație m-aclamă,
Sunt senzație pe sticlă-n demonstrație de faimă,
Când îi dau foc, am un singur scop pe-acest Pământ,
Mereu la microfon în top, fumez puțin și mă duc să cânt,
Și nu mă vând, sunt autentic când le pun pe rând,
Când mă scapă între MCii-i înfulec ca un lup flămând.
Ți-am zis să știi când o să mă vezi levitând,
Să nu te miri de ce transmit mesaje adânci cu înțeles profund,
Privesc de sus un București și-mi plouă-n gând,
În seri târzii ca Eminescu să v-aduc din nou Luceafăr blând.
Și când erup fac cratere, panică-i atentat,
Rap prea greu e patentat, empiric verificat.
Scap de faimă, bani, lux, viață bună, tot,
Mood Indigo, The Moochie, Blue in Green și Melody Gardot.
Tot eu, muzică-tăcere, scriu, om-Dumnezeu,
Când n-o să fiu, continui să strigi pe sunetul meu,
Haide, strigă, deși afară-i greu,
Așa sunt eu mereu, România strigă în sufletul meu.
Bibanu.
Nu pot să fac altceva și dacă o să fac, o să știi cine sunt,
Nu pot să tac, că pentru asta am fost trimis pe Pământ,
Tot o să cânt,
O să-mi cânt durerile, o să-mi cânt sentimentele,
Eu nu sunt murdar, chiar dacă par, îmi iubești momentele.
Chimie.
Cuvintele mele sunt parfum, minciunile tale sunt abur,
Eu nu sunt nebun, eu sunt prea bun, Chimie, mai dă-ne un album!
E ca o plăcere profundă, care te bântuie surdă
E ca o emoție-n burtă, e ușor să aduci o insultă.
Labirinte uriașe, din sticlă și oțel,
Porțelanuri gigante-n camerele de hotel,
Industria asta e ca un bordel,
Dar nu m-am schimbat man, frate, sunt tot el!
Vorbesc aberații, cu taximetriști
Asta-i orașul mânca-ți-aș, tre’ să te miști!
Un vers pe banchetă, am capul rachetă,
Ceva în lansetă, vomit în chiuvetă!
Metropola este superbă, am banii sub pernă,
Stau cu animale, dar asta nu-i fermă, muzica îți intră în epidermă.
Inima mea e o perlă, fata mea-i cea mai fidelă,
Sunt vântul din velă, cuvântu-n capelă, te iau sub aripă, te bag sub umbrelă.
Au înnebunit amicii! Nebunia are capricii,
Pe fundal se aude Bitza – Vicii, veni și vidi și vici.
Sunt murdar și cam asta e treaba, am făcut zece dușuri degeaba,
Lăutar, am cântat, am luat leafa, am un dar și cam asta e treaba!.
Bibanu.
Nu pot să fac altceva și dacă o să fac, o să știi cine sunt,
Nu pot să tac, că pentru asta am fost trimis pe Pământ,
Tot o să cânt,
O să-mi cânt durerile, o să-mi cânt sentimentele,
Eu nu sunt murdar, chiar dacă par, îmi iubești momentele,
Nu sunt murdar, baby
Nu sunt murdar,
Nu nu sunt murdar, baby
Nu sunt murdar, nu sunt murdar
Nu sunt murdar