Ne vom îndepărta curând,
De-acum ne sunt buzele vechi
și vorbele nu-și mai înlănțuie mâinile
și în tăceri simțim suind un frig
ca din adâncuri de fântâni ecoul.
Iată ochii-apele lor clătinate
și cearcănele de amurguri
în care tremură nesigure și se îneacă
dorințele și amintirea.
O să ne-ndepărtăm
și într-o zi
vom fi ca sudul și ca nordul
când dintre ele pleacă
păsările verii…
Sensul versurilor
Piesa descrie o despărțire iminentă și inevitabilă, marcată de răceală emoțională și de conștientizarea faptului că timpul și-a pus amprenta asupra relației. Vorbește despre cum dorințele și amintirile se pierd, iar cei doi parteneri se vor îndepărta, devenind străini unul de celălalt.