Umbra mângâierii era de netăgăduit,
genialitatea aurea fruntea de fildeș a țării mele.
Cel mai dorit plai,
cel mai dorit leagăn.
N-am să-l uit niciodată,
îl voi lua cu mine
acolo,
în nicăieri.
Sensul versurilor
Piesa exprimă un dor profund pentru patrie și amintirile legate de aceasta. Vorbitorul își amintește cu drag de locul natal, pe care îl consideră cel mai dorit și promite să nu-l uite niciodată, luându-l cu sine chiar și în locuri îndepărtate.