Foaie verde, spic de pâine,
Dac-aș ști că mor ca mâine
Mi-aș face-o casă de piatră
Moartea să nu mă găsească,
Au, au, au, inimă, au!.
Și-aș chema fierarii toți
Să-mi pună lacăt la porți,
Cu lanțuri să mă-ngrădească,
Moartea să nu mă găsească,
Au, au, au, inimă, au!.
Însă moartea nu vrea bani,
Ia copii și oameni mari,
Nici pe mine nu mă iartă
Că sunt om, nu sunt de piatră,
Au, au, au, inimă, au!
Sensul versurilor
Piesa exprimă teama de moarte și dorința de a o evita, dar acceptă inevitabilitatea ei. Vorbește despre efemeritatea vieții și despre faptul că moartea nu ține cont de bogăție sau statut social.