Foaie verde, grâu mărunt,
Foaie verde, grâu mărunt,
De-alaltăieri mi-am pus în gând
Ca să mă las de iubit
Să am somnu’ liniștit!
Am o dragoste-ntr-un loc,
Am o dragoste-ntr-un loc,
Se zbate ca foaia-n plop,
Mă taie peste mijloc,
Dragoste fără noroc!
Că dragostea-i lucru mare,
Că dragostea-i lucru mare,
Nu-mi dă tihna la mâncare,
Nicio odihnă la culcare,
Aoleo, ce noapte mare!
Abá, neică, neiculiță,
Abá, neică, neiculiță,
Nu putui să am credință,
Că ochii nu mă ascultă,
Tot după frumos se uită!
Lele, lele, trei foi late,
Lele, lele, trei foi late,
S-a schimbat lumea la toate
Și la vorbe, și la fapte,
La dragoste nu se poate!
S-a schimbat lumea la toate
Și la vorbe, și la fapte,
La dragoste nu se poate!
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dezamăgirea și chinul unei iubiri neîmplinite. Persoana suferă din cauza acestei iubiri care îi tulbură liniștea și o face să își dorească să scape de ea, dar nu poate.