Când clopotele-ncep a bate,
Băbuțele-ncet, agale,
Și-ajung aici, nu-n alta parte,
Toți la biserica din vale!
Bătrânii de pe dealuri vin
Și-s obosiți cu sapa-n spate,
Dac-a mai rămas în traista vin:
Înc-un pahar de sănătate!
Și pe acasă gospodarii,
Au măturat ograda mare.
În grajd stau vacile și caii,
Se pregătesc toți de culcare!
Copiii s-au uitat la ceas,
-E ora 10 și-i târziu!
Până la pat mai au un pas,
Dar eu m-apuc abia să scriu..
Și-a plecat frumosul Soare!
E sfântă, e seară.
Mâine dimineață-i sărbătoare,
Apoi iar tinde să dispară!!!
Sensul versurilor
Piesa descrie o scenă tipică de seară într-un sat românesc, unde oamenii se pregătesc de odihnă după o zi de muncă, iar credința joacă un rol important. Imaginea centrală este cea a apusului și a apropierii nopții, marcând un moment de liniște și reflecție.