Pe ulițe urcă
cei patru flăcăi,.
ay, ay, ay, ay.
Trei flăcăi coboară
pe uliță-n jos,.
ay, ay, ay.
Și-nlănțuie trupul
acești doi flăcăi,.
ay, ay.
Cum își-ntoarce-n aer
chipul un flăcău!.
Ay!.
Printre mirtu-n floare
nimenea nu trece.
Sensul versurilor
Piesa evocă o imagine idilică a iubirii și a trecerii timpului, folosind simboluri precum flăcăii și mirtul în floare. Sugerează o nostalgie profundă pentru o iubire veche, poate pierdută, dar încă vie în amintire.