Federico Garcia Lorca – Călușei

Zilele de sărbătoare pe roți se-nvârtesc.
Călușeii le-aduc și le duc.
Albastră joie-verde.
Albă noapte de Ajun.
Zilele-și leapădă
pielea ca șerpii,
în afara zilelor
de sărbătoare.
Ca-n vremea bunicii
la fel sunt rămase.
Înserările lor au cozi lungi
de paiete și de mătase.
Albastră joie-verde.
Albă noapte de Ajun.
Se-nvârt călușeii
de-o stea atârnând.
Lalea celor cinci
depărtări de Pământ.
Călări pe căluți,
în pantere travestiți,
copiii privesc luna
ca pe-o cireașă-n dinți.
Sic, sic, Marco Polo!
Pe-o fantastică roată
depărtări neștiute
copiii pot să vadă.
Albastră joie-verde.
Albă noapte de Ajun.

Sensul versurilor

Piesa evocă atmosfera magică a sărbătorilor văzute prin ochii inocenți ai copilăriei. Călușeii aduc bucurie și transformă lumea într-un tărâm fantastic, plin de culoare și mister, unde tradițiile se împletesc cu imaginația.

Lasă un comentariu