Marea n-are portocale,
nici Sevilla iubire.
Oacheșo, ce mai dogoare.
Dă-mi umbrela ta de soare.
Îmi va face fața verde
– suc de chitră și lămâie –
peștișori – vorbele tale
împrejur vor înota.
Marea n-are portocale.
Ay, iubire.
Nici Sevilla iubire!
Sensul versurilor
Piesa descrie o scenă idilică de vară la mare, împletind imagini ale naturii cu sentimente de iubire și dorință. Versurile creează o atmosferă visătoare și senzuală.
