Tu niciodată nu-mi ești de ajuns,
Ești în fiecare respirație a mea
Totul se învârte în jurul meu… De ce tocmai eu?
Număr orele, secundele, dar timpul pare să stea pe loc
M-ai chinuit, m-ai rănit… lasă-mă să plec
Ce altceva mai vrei?
Vrei zilele mele numerotate?
De ce trebuie să mă chinui cu dorința mea?
Iadul tău arde în mine, ești elixirul vieții mele
Sunt distrus…
Când vei veni să-mi săruți rănile?
REFREN
Afară din întuneric,
Nu auzi vocea care-ți spune…
Vino în lumină
Renunț și îmi închid ochii
Afară din întuneric,
Nu auzi vocea care-ți spune…
Vino în lumină
Renunț și tu degeaba îți risipești lacrimile în ploaie.
Sunt pregătit
A sosit timpul pentru legătura noastră de după eternitate
Tu ești deja acolo, atât de aproape, pot să te simt
Te las să mă ademenești, te las să mă răpești
În noaptea asta, pentru ultima oară, puterea ta să mi-o arăți
Da-mi mâna ta, viața mea, prețul numelui tău
Eu îți dăruiesc ziua de ieri, azi și mâine
După aceea cercul se închide
Nu este drum înapoi,
Lumina albă se apropie de noi puțin câte puțin
Vreau putere…
TREBUIE SĂ MOR… PENTRU A TRĂI.
REFREN
Afară din întuneric,
Nu auzi vocea care-ți spune…
Vino în lumină
Renunț și îmi închid ochii
Afară din întuneric,
Nu auzi vocea care-ți spune…
Vino în lumină
Renunț și tu degeaba îți risipești lacrimile în ploaie
Sensul versurilor
Piesa exprimă lupta interioară a unui individ care se simte chinuit și distrus. El caută o eliberare, chiar și prin moarte, pentru a atinge o formă superioară de existență sau o legătură eternă cu o altă entitate.