Și viața care merge înainte
și fără tine, și fără tine, și fără tine
triumfătoare viață pe ruine,
pe oase și pe părul tău de lună,
pe ceea ce a fost și nu e,
pe ceea ce coboară, pe ce suie,
pe ceea ce nici nu știm dacă e,
pe ceea ce nici nu știm dacă a fost,
și cu ce rost, și cu ce rost, și cu ce rost,
pe ceea ce ai vrea să întorci și nu se poate,
pe ceea ce-i aproape și-i departe,
pe ceea ce desparte.
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea vieții care continuă chiar și după pierderea cuiva drag. Versurile reflectă asupra trecerii timpului, a regretelor și a imposibilității de a schimba trecutul, subliniind totodată triumful vieții în fața durerii.