Refren:
Despre mine, cea bună și rea
Ca o ploaie de vară pe cetini
La răspântile raiului o stea
În rucsac cu-n pumn de prieteni.
Pe cetina de brad mi-am scris iubirea
S-o spună vânturile tuturor
Bat de chibrit ce aprinde nemurirea
În sufletul pe note vorbitor.
Iar trupul, bântuire pe poteci
Pândit fără odihnă de jivine
Tu, călătorul, peste mine treci
Și iei povestea vântului cu tine.
Și o cobori pe sfori de alpinist
Uitând-o în refugiu sub o stâncă
Cel ostenit să știe că exist
Să-i cânți de mama focului și încă..
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre o iubire trecută, pierdută în timp și spațiu, comparată cu elemente ale naturii. Călătorul care trece peste amintirea iubirii duce cu el povestea, lăsând-o să se odihnească, dar și să ofere alinare celui obosit.